mache?

Hai frate sa negociem

Jan 12, 2010 momente de ratacire

Am pus inainte de craciun postu cu mobila de vanzare.
Am pus aceasi mobila la vanzare si pe okazii.ro, pe id-ul Cristianei (melanialupu). Am si vandut unu din birourile mici, lucru care m-a bucurat.
Insa ce ma enerveaza rau sunt oamenii care intra pe okazii si imi ofera un pret mai mic decat cel cerut acolo, cu toate ca exista licitatii care permit negociere si licitatii care NU PERMIT NEGOCIERE, ale mele fiind de tipul celor din urma. Ba mai mult, unu dintre birouri l-am vandut unui tip foarte cinstit care l-a cumparat cu pretul afisat, asa cum e normal. Deci se poate. Lasand la o parte faptul ca si asa pretul e mai mic decat normal pentru niste mobila in stare perfecta, fara nici o buba.

Din moment ce am bifat casuta NU PERMIT NEGOCIERE, de ce as permite negociere, vin io si va intreb. Negocierea este cea mai nenorocita forma de contact social si pentru mine este unu din cele mai importante criterii de a judeca oamenii. Negocierea prin insasi definitia ei reprezinta un lucru necinstit, o minciuna. Doi oameni care se angajaza intr-o negociere recunosc cu buna stiinta de la inceput ca amandoi urmeaza sa se minta o mica bucata de timp.

Mai mult decat atat, negocierea nu rezolva absolut nimic din punct de vedere material – nici unu din cei 2 participanti la contract nu va iesi in pierdere mai mult decat s-a hotarat inainte de inceperea negocierii. Daca eu vreau sa vand un birou cu 150 RON si sunt genul de proasta calitate, care negociaza, am sa pun pretul de 200 RON pe site. Si daca alta scursura vrea sa-l cumpere insa nu vrea sa dea pe el mai mult de 150 RON, o sa-mi ofere 100.
Si pana la urma cadem de acord la 150 si amandoi avem impresia ca am facut o smecherie.

De ce sa nu fiu sincer de la inceput? Care e castigul meu daca pun un pret mai mare sa am de unde sa scad? Ca daca scade sub cat sunt eu dispus sa primesc, licitatia pica si nu vand, nu-i asa? Ca nu sunt atat de prost sa ies in pierdere.

Pana la urma, ce ma deranjaza foarte tare si m-a deranjat totdeauna cand am facut oferte de pret este faptul ca, atunci cand un eventual client primeste oferta mea de pret si imi face o contraoferta mai mica, face una din doua presupuneri despre mine:
– pretul este prea mare pentru munca prestata, deci eu sunt prost si nu stiu sa-mi evaluez propriul efort
– pretul este prea mare pentru munca prestata, deci eu sunt o jigodie mincinoasa care incearca sa faca o jmecherie ca baiatu
In nici unu din cazuri nu vad de ce ai vrea sa ai o relatie (de afaceri sau de orice fel) cu o astfel de persoana. Daca tu vrei sa intri intr-un contract cu un prost sau cu o jigodie, asta spune cate ceva si despre tine.
In aceasi maniera, contraoferta lui e interpretata de mine ca o jignire:
– ma consideri prost ca nu stiu sa imi evaluez munca
– ma consideri mincinos, lucru care s-ar adeveri in momentul in care as lasa din pret.

Asa ca oamenii astia care negociaza sunt oameni cu care nu vreau sa am vreo treaba. Si am avut norocul pana acum sa am parte de suficienti clienti cinstiti pe care sa ma bazez ca sa-mi permit sa refuz nulitatile umane despre care am scris. Si ca sa revin de unde am plecat, prefer sa pun pe foc mobila pe care o am de vanzare decat sa fiu prost sau necinstit.

Urmeaza un post despre comics si fanii lui, asa ca fiti pe faza.

Tags: birou, contract, ikea, melania, minciuna, necinstit, negociere, okazii, prost

Reclame care ma enerveaza (3)

Mar 30, 2009 momente de ratacire

Incepem cu favorita tuturor – bautura de portocale cu oina.
Mi-e extrem de greu sa ma abtin sa nu injur direct si ca la usa cortului. De fapt, injuraturile de la usa cortului (care apropo, NU are usa, deci in cel mai bun caz poti zice ca la fermoaru cortului) nu ar fi suficiente ca sa exprime furia si disperarea care ma impresureaza de indata ce materile fecale ce si-au arogat singure numele de publicitate apar pe sticla. Ar trebui ceva dureros de brutal – as vrea sa gasesc omu care a venit cu ideea aia si sa-i zic “futu-ti creierii tai sa-ti fut in acid clorhidric” (evident cu un dispozitiv care permite futerea creierilor insa contracareaza efectul acidului asupra organului ce efectueaza futerea mai sus mentionata).

Reclama are o poveste o idee mai lunga decat “Neamul Soimarestilor”. E greu de descris in cuvinte cat de idioti ne cred cei care au gandit reclama – pe atat de greu pe cat e de usor sa apreciem nivelul lor de cretinism. O poveste atat de proasta incat prefer in locul ei sa scuipe pe mine un boschetar care se hraneste intravenos cu “Saniuta” (ceea ce n-ar fi asa rau cred, presupun ca ar fi o saliva destul de dezinfectata…).

Vin niste portocale in Romania sa mearga in vacanta si ajung la mare si le zice un puroi de oina si porma le pocneste cu o bata de baseball.

Extrem de amuzant. Foarte de ras, cum s-ar zice.
Apropo, pentru cine traieste cu dorinta sau mai rau convingerea ca noi am inventat oina si porma americanii au furat-o si i-au zis baseball, adunati-va in grup si palmuiti-va reciproc. Chiar daca au furat-o, ei joaca jocu si a devenit popular (atat ii duce capu si pe ei). Eu n-am jucat in viata mea oina si nu cunosc pe nimeni care sa fi jucat. Nu cunosc regulile si nici macar n-am vazut vreodata la televizor asa ceva. Cu alte cuvinte, este egal cu 0 daca noi am fi invetat asta.
Si chiar daca am inventat-o, va amagiti aiurea. Romanii sunt de cacat.

Inapoi la reclame.
Jacobs, cu barbatu care vrea sa intre in baia lui proprie, doar ca sa-si gaseasca baia ocupata de fiica acestuia si de noul ei prieten.
Ce e neinregula cu reclama asta, pe un ton calm:
– in ditamai casa, cu etaj si atata spatiu, dormitorul matrimonial are propria baie. In cel mai rau caz, exista o a doua baie de servici cel putin
– lui ii aduce nevasta cafeaua sus la etaj cand vrea sa intre in baie. Pentru ca asa facem toti. Io am un pian in baie, si ma duc cu partituri acolo. Uneori mananc in timp ce ma cac, contrar proverbului. Stau pe vine si ma screm cu farfuria de spaghete in brate, care ma si frige, insa n-o pot pune pe genunchi, pentru ca sunt goi si sensibili, si infulec ca din troaca.
– corina sau cum o cheama pe tarfa e in baie dimineata impreuna cu noul prieten. Impreuna in baie de dimineata. El in casa cu parinti ei prima data. Ei se caca impreuna? Sau doar el se caca si ea priveste? Sau asculta?
– tanarul cu muia de muncitor necalificat iese din baie si ii ia cafeaua din mana pseudo-socrului.

Acestea fiind faptele, trecem la discutia subiectiva. Eu ma vad in ipostaza parintelui, care, in primul rand, nu asteapta ca baia sa se elibereze, ci ori foloseste o alta, ori sparge usa acesteia, pentru ca e baia LUI. Presupunand prin absurd ca e dispus sa astepte, urmatorul moment de cotitura este cel in care ii arunca nevestei cafeaua fierbinte in ochi, distrugandu-i umoarea apoasa si provocandu-i arsuri de multe grade pe multe procente de corp, urmat de un branci subtil, insa suficient, inspre scari.

Invocand o aliniere a planetelor care ar face ca cele mentionate mai sus sa fie evitate, distrugerea totala si iremediabila a cancerului din baie cu sprancene ca doua mustati este urmatorul pas firesc in desfasurarea actiunii. Imi vin in minte scene din Sin City, in special scena finala in care personajul lui Bruce Willis indeasa oase cu pumnu in dusumea.

Si ca si cum n-ar fi de ajuns, melodia care sustine reclama emana imbecilitate. As fi putut anticipa cretinismul reclamei pur si simplu dupa coloana sonora. Muzica “amuzanta” e cel mai bun mod de a o descrie. Muzica pe care se prezinta “boroboatze” si “natafletzi”. Muzica ce amuza copii de gradinita. Si handicapati mintal.

Daca reclama se termina cu sange si creieri pe gresie si in cafea, pe bune ca ma duceam sa iau o punga de Jacobs numa ca sa le arat ca mi-a placut reclama. Da sunt prea cretini sa inteleaga ca lumea evolueaza.

Ne oprim aici si revenim cu alta ocazie, ca sa nu va plictisesc.

Cu arh. Marta la plimbare

Mar 28, 2009 momente de ratacire

Si eram cu Betty in masina. Pe drumul de intoarcele de la o prima discutie cu niste beneficiari pentru o amenajare de apartament. Si ne gandeam la cum a decurs intalnirea…
– Sigur, noi sa o sa propunem cateva variante, insa ne-ar ajuta daca ne-ati spune cateva lucruri de la inceput, cum ar fi niste culori pe care le preferati, sau pe care doriti sa le evitam pe cat posibil, poate un stil care sa aiba prioritate – modern, clasic, neconventional sau exotic…

Si de aici am inceput sa fabulam. Cat de amuzant ar fi sa discuti cu un beneficiar si sa incerci sa afli mai mult decat e necesar:
– Ne-ar ajuta sa ne sugerati asa o directie in care sa mergem cu amenajarea, ce anume v-ar placea in materie de stil, culori… Sa nu ne aventuram intr-o varianta care sa nu duca nicaieri
– Da, sigur, insa n-am preferinte foarte polarizate sincer…
– Am inteles, insa macar asa, un punct de pornire… Cam ce culori ati vedea in living spre exemplu? In ce ton – mai tern sau culori mai vii? Natural, clasic sau culori mai indraznete?
– Sincer, nu stiu sa va spun. Cum doriti dvs., ca dvs. sunteti arhitectul…
– E, sigur, insa e bine sa tii cont si de ce vrea clientul, nu? Cam cum ati vedea livingul amenajat asa? Bambus, de exemplu, sau mobila stil? Cam unde ati vedea amplasata canapeaua? Dar televizoru? Ce material ati prefera pentru finisarea podelei? De lumini ce parere aveti? Unde le-ati aplica? Poftiti o foaie si un creion, daca ati putea sa ne faceti niste schite cam cum ati vrea… Nu, stati linistit, nu tre sa aveti talent, intelegem noi… Mhm.. mhm.. Si aici e canapeaua? A, ala e wc-u. Ok. Da… Da… inteleg. Nu, continuati, ca vad ca merge. Asa. Ati putea sa schitati si o perspectiva doua poate? Ca sa intelegem mai bine. Da, avem si culori, e totu pregatit. Pentru peretii astia 2 daca ati putea sa ne faceti o desfasurare la scara si cu stereotomia pentru faianta, ar fi grozav. Sigur. Atunci ramane pe saptamana viitoare, la aceeasi ora. Sa aveti planurile gata pana atunci la scara. Da, cu cote. Patru perspective cred ca sunt suficiente. Da, si un mostrar pentru finisaje si o paleta de culori. Doua ar fi si mai bine, sa putem noi alege – in fond ne platiti nu?.

Numere e litere

Jan 19, 2009 momente de ratacire, random

Dan a zis la un moment dat ca e curios ce cuvinte ies din numaru lui de telefon.
Asa ca mi-am pus anii de QBasic si TurboPascal la lucru si am facut un flash mic.
Bagi numaru, apesi pe variante si porma apesi si pe aleator daca vrei sa vezi diverse sugestii absolut la intamplare.

Total inutil.

JOS IMPARTIALITATEA!

Dec 4, 2008 momente de ratacire

JOS AMORTEALA!
JOS ATITUDINEA DE ECHIDISTANTA!

Mi-e sila de ce se intampla in juru meu, de moderarea asta jalnica si ipocrita pe care o practic si eu. Sa fim moderati, sa nu suparam pe nimeni, vai sa nu se lezeze cineva ca am zis un cuvant urat despre el. Nu ne asumam nici o raspundere ca sa ne fie bine si sa dormim linistiti ca suntem prieteni cu totii, si asta e un rahat! Nu suntem prieteni cu totii si mie nu mi-a iesit nimic bun NICIODATA din pseudo-relatiile astea de amicitie si complezenta.
N-are nimeni curaju sa puna punctul pe I si sa-si asume ceea ce crede.
O scaldam asa incet incet, radem fortat la glumele prietenilor, dam amabil din cap la rude si fierbem in interior. Sau si mai rau, unii din noi au sucombat de tot inauntru si sunt doar niste umbre care dau buna ziua, ce mai faceti, eh, ce ti-e si cu internetu asta, ce-o fi asa cald in februarie si alte cacaturi.

Asta apropo de faptul ca am postat azi un articol “inflamator” pe Punchline.ro
Cu asta defilam – click pentru articol

Pentru ca a starnit fel de fel de reactii (deloc neasteptate), as vrea sa clarific niste lucruri aici.
Sa nu creada cineva ca dau inapoi sau incerc sa schimb ce am scris. Imi sustin parerea pana la capat. Cu toate astea, unele lucruri cred ca n-au fost suficient intelese acolo.

Nu am atacat persoanele care fac standup ca oameni (pentru ca nu ii cunosc personal, ci doar ne salutam – pana acum banuiesc), ci ca profesionisti ce, in momentul in care apar la TV, poarta pe umeri o responsabilitate enorma de a ne reprezenta pe toti din breasla. Aparitia in cauza nu ne-a fost benefica, ba din contra.
Am sa vorbesc numai in numele meu, desi stiu (nu banuiesc) ca si altii au o parere similara. Faptul ca n-au enuntat-o e dovada limpede ca nu vor ca acest lucru sa se cunoasca, si le respect decizia.

As vrea sa lamuresc pentru cine are dubii faptul ca eu nu ma ocup de punchline.ro catusi de putin si nu am postat acolo ca la mine in ograda. Sergiu e omul din spatele proiectului si eu, in afara de relatia cu Sergiu, nu am nici o legatura cu administrarea site-ului.

Aveti dreptul si acolo si aici la replica si nu am de gand sa moderez comentariile.

Punchline si alte povestiri

Nov 16, 2008 momente de ratacire

Pentru ca marti, 18.11.2008 e lansarea portalului www.punchline.ro, ma gandesc sa scriu despre el 2 vorbe.

E bun.

In mai multe cuvinte, cunosc persoanele din spatele proiectului si ele fac treaba buna. (nu e amuzant ca am scris ele, desi nu sunt doar fete? ha ha ha, ti-am facut-o, baiatule din spatele proiectului. te-am facut homosexual fara sa incalc regulile gramaticale. Tot iti mai place in Romania?)

Proiectul are menirea sa centralizeze nitel treaba cu stand-up-ul la noi, pentru ca, din punctul de vedere al spectatorilor, in afara de cafe Deko, ea e destul de haotica.

De asemenea, fiind oarecum in domeniu, pot sa va impartasesc faptul ca la capitolul promovare, toate cluburile stau jalnic. Majoritatea comediantilor de la noi (apropo, s-a reglementat treaba cu termenu? suntem comedianti, comici, stand-up-eri (asta nu, ca are prea multe liniute) sau poate generatori de buna dispozitie? cascadorii rasului? bufoni? io o sa zic comici. ca e prea lung altfel) si acum reiau propozitia: Majoritatea comicilor de la noi se ocupa singuri de promovare, sau in mare parte.

Cine ar trebui sa faca asta? Mai pe larg in curand intr-un articol pe punchline.ro, insa pana sa se rezolve, portalul in discutie are menirea sa ne ajute si pe noi, comicii, si pe voi, doritorii de standup (si de acum eu scriu fara liniuta si standup) in primul rand prin centralizarea spectacolelor, si organizarea lor intr-un calendar (va spun sigur ca toti comicii de la noi stiu de punchline.ro si il folosesc sa-si anunte spectacolele, asa ca nu ratati nimic), si in al doilea rand oferind resurse legate de standup pentru cine vrea sa stie mai multe, fie din curiozitate, fie in ideea de a se apuca si el.

Resurse bune, cum ar fi doua puncte dictionar de termeni, video-uri de la noi si de afara cu lucruri amuzante, contact… Ma rog, nu contact, da prindeti ideea.

Marti e lansarea oficiala, in club Spice. Rezervarile deja au dat pe dinafara si o sa iasa cu cantec, asa ca nu va incurajez sa mai sunati, dar pot sa va garantez (mi-a spus o pasarica) ca o sa apara pe site filmulete de la lansare, un articol-doua, poze si ce-o sa se mai intample pe acolo.

Bun.
Alte lucruri:

• trists.cevamarunt.ro se va actualiza, nu disperati. Am avut niste zile mai libere, si cand n-ai atat de mult de lucru si zici ca te ocupi de proiectele personale, nu faci absolut nimic. Ceea ce s-a intamplat.
• aristocratii e in standby, pentru ca nu reusim sa facem un spectacol cu totii si se pare ca reuniunea nu se va intampla in formula initiala. In cel mai rau caz, pot sa va asigur ca vor fi spectacole cu Toma si Radu (momentan din Trupa Cealalta), si de asemenea, probabil dupa anu nou, one-man show cu Toma si pianul lui. Si eventual alte surprize. Insa tre sa vad ca ma doriti.
• bile nu mi-am mai cumparat, asa ca degeaba tot intrati pe mache.ro/bile, ca nu e nimic nou, insa promit ca o sa va arat cateva din piesele pe care am pus ochii.
• TRICOURI! Se apropie Craciunul, Mos Nicolae, si ce cadou mai placut si mai potrivit decat un tricou negru cu maneca scurta, dimensiunea S, M, L sau XL, bumbac 100%, marca Fruit of the Loom, imprimat prin serigrafie cu personajul principal din comics.cevamarunt.ro care reprezinta o autocaricatura a mea?

Si va las cu o fotografie efectuata la AdFel (sper ca am tinut minte, ca mereu incurc), cu mine si Sergiu (dl. Floroaia pentru prieteni), fotografie realizata cu mare maiestrie de Sasha (merge maxu?)

Tot din filme

Sep 26, 2008 momente de ratacire

Va mai servesc una din seria cu fulgeru in filme.
Atunci cand suna la usa cineva, ala care raspunde deschide imediat usa. Pentru ca, nu-i asa, asta fac oamenii in casa – pandesc la usa poate poate suna cineva.

Nu e nimeni la baie sau in bucatarie – decat daca e o comedie romantica si e amuzant ca el si-a facut curaj in sfarsit sa-i marturiseasca ei dragostea care-l mistuie exact cand ea e in dus si nu aude, el inchipuindu-si astfel, in mod eronat, ca ea il ignora intentionat. Si de aici tofelu de incurcaturi care mai de care mai hilare si mai romantice.

PS. Spectacol luni in DEKO la ora 21:00. Stand-up. Eu. Pupici.

DERCOS AMINEXIL SP94

Sep 1, 2008 momente de ratacire

Nu e din Razboiu Stelelor si nici din Star Trek. E un sampon. Cine numeste asa un sampon? De ce mai ales? Dercos Aminexil SP 94. Am scris postu asta imediat ce am vazut reclama, pentru ca altfel nu tineam minte. Si io am 24 de ani. Multi inainte. Mersi. Cum sa tina minte bunica-mea pana maine cand ajunge la magazin?

A aparut din nou reclama cu cafeaua instant “Mihai, am ceva pentru pizda matii”. Nu vrea sa moara. Au impresia ca reclama e suficient de reusita pentru retardatii din sectia recuperatorie, cand de fapt e in continuare doar pentru cei fara scapare.

E o reclama draguta la cilit beang. Zice: “Sa va spun cum am descoperit noul cilit pula-n-cur. Inainte foloseam un detergent obisnuit. Dupa ce am incercat cilit am vazut ca e bun. Asa l-am descoperit. Cum l-am descoperit? Uite asa l-am descoperit: imediat dupa ce l-am descoperit am vazut ca e bun. Ce? Cum exact l-am descoperit? Care a fost procesul prin care am trecut intre cele 2 etape, respectiv inainte si dupa ce l-am descoperit? Pai procesul a fost ca dupa ce l-am descoperit e bun! E BUN! CUMPARA! BUN! CILIT! BUN! BANG! CUMPARA! CUMPARA!

Mai e una la sampon. Ei se joaca si el aproape cade, numa ca se prinde de paru ei in ultimu moment. Si text ceva de genu: paru care cade sau nerezistent ar fi stricat acest moment minunat. Si stiu cum e, si io ma joc cu prietena mea mereu, si pentru ca nu foloseste samponu magic, mereu raman cu un smoc de par in mana si cad pe gresie izbindu-ma cu gemete grele si bolnave cu teasta de placile decorative. Ba uneori raman in pumn si cu o bucata de scalp atasata de par, care adauga la grotescul tabloului avand in vedere ca eu deja sunt intr-o balta de sange, creier si muci. Noroc ca e gresia rece, mai raman acolo o vreme ca sa nu se umfle capu.

“Masina de spalat traieste mai mult cu calgon”. Inca o piesa muzicala care increteste carnea pe mine cand imi patrunde in creier, alaturi de alea de la geoe, aquafresh (“el este mihai / e indragostit etc”). Nu sunt multe lucruri mai proaste decat aceste melodii. Din nici un domeniu. Sincer, sunt atat de proaste incat pot participa la un concurs de “Cele mai proaste orice”. Sunt mai proaste decat o pereche de adidasi din pavilionu H, sau decat un tricou din Europa. Sunt mai proaste decat mingile de fotbal de cauciuc din piata de la Domenii si mult mai proaste decat saorma de la Chibrit.

Reclama la Zapp nu mai merita energia necesara tastarii. Am sa fac un efort totusi si am sa apreciez ca e cea mai proasta reclama la ora actuala de pe sticla. Nu inseamna nimic. Nu intelege nimeni ce vrea. E ilogica, proasta, urata, ofensatoare, deranjanta, cretina, puturoasa si comunista.

As vrea sa aflu cine le face. Sincer, as vrea sa aiba curaju sa recunoasca nominal cine le face. Si nu ma luati cu vrajala aia ca clientu le strica. Ca suntem si noi putin gradinari si mai stim una doua de legume si modificari genetice si pesticide sintetice. Nu exista idee buna care sa fi fost stricata in asa ceva. As vrea sa fac o lista cu toti. Si pe urma sa-i elimin incet din joc. Sa am o pivnita mare in care sa-i torturez eu cu mana mea. Ma rog, cu instrumentele mele.

Si o mai vreau pe Charlize Theron, daca tot suntem la ce vreau.

Va pupa mache
Si tineti minte: restartati des si nu goliti Recycle Bin fara sa verificati ce e acolo.

Pasari dimineata

Aug 14, 2008 momente de ratacire

Pasarile care ma trezesc pe mine dimineata la ora sase. Inregistrat cu telefonu din camera, in fata geamului, fara prelucrari ulterioare. Erau vreo 2 la inceput, acum sunt vreo 6-8.
Arata ca niste ciori, cu o dunga alba pe ele.
Vreau sa faca cancer, tumori si SIDA de pasari.
Vreau sa nu mai poata scoate nici un zgomot insa auzul sa le devina de 974 de ori mai acut, si de asemenea aripile sa faca lepra si sa cada. Adica sa alerge pe jos mute si cu urechile sangerande.

Imi plac animalele in general si ma inteleg cu ele. As vrea ca pasarile astea sa se chinuie tare.

Reclame care ma enerveaza (2)

Aug 9, 2008 momente de ratacire

Pentru ca m-a luat valu in postu trecut cu reclame voi incerca sa le desfiintez cat mai diplomat de aceasta data.

1. Reclama la Persil nu stu cum Gold. Doamna din reclama ne spune ca petele de suc de coacaze sunt extrem de dificil de inlaturat, si inainte de aparitia noului persil, citez, “trebuia sa adaug produse specializate de scos petele”. Acum, recunosc ca nu stiu foarte multe despre spalat, insa nu e DETERGENTUL un produs specializat de scos petele? Sau poate doamna spala cu iaurt rufele? Sau cu sirop de tuse? Si cand era problema cu coacazele baga niste detergent, da numa in cazuri speciale.

Si in general acum, ma amuza faptu ca fiecare nou detergent scos e “mai bun”, e “imbunatatit” si acum poate scoate si petele pe care nici un alt detergent nu le putea ataca pana acum. Adica nici versiunea anterioara de Persil. “Noul Persil. Se pisa pe vechiul Persil. Ii da muie lu vechiu Persil, care se apleaca si o ia in fund de la noul Persil Gold.”

2. Adezivu pentru proteza dentara. Daca doamna din reclama e actrita la Teatru National (parca asa scrie la inceput), ma tem ca dramaturgia romana e la fel de compromisa ca si ……………….. romana (completati cu orice vreti – doar e interactiv blogu). Adica pentru cine nu intelege ce zic, joaca prost. Artificial. Fortat. Prost.

3. Hohland cu colegii de scoala. Episodu cu fotbalu pe plaja (toate sunt imaginate de retardati social care au ganduri erotice cu bunicile lor, da asta e pe sticla acum, asa ca pe asta o disecam). E extrem de fals jucata (de copii regizorului probabil, sau ale directorului de la Hohland Romania) si nu-mi aduceti argumente ca sunt copii, ca exista si copii care stiu sa joace. Astia n-o au p-asta cu actoria. Nici nu stiu ce au. Fete de mutanti. Asta au.

Textele din reclamele astea sunt insultator de proaste. Ma simt realmente jignit de cat de prost sunt considerat de pseudo-copywriteru care a imaginat asa niste aberatii. Nimeni nu vorbeste asa si copii din ziua de azi sunt mult mai precoce. Baietelu se gandeste deja cum ar necinsti-o pe fetita. Si ea are deja vreo 2 chiuretaje probabil (sintagme folosite fara acordul parintelui meu de gen masculin, insa cu aprobarea lui tacita. banuiesc. sper de fapt.).

4. Reclama la noua Dacia Sandero. “Girls, he’s taken”. Asta e doar foarte proasta si nu merita mai multa atentie. Un sfat pentru angajatii agentiei care au imaginat-o: salamu are un strat exterior care se inlatura, nu se ingurgiteaza. Ca stiu ca la Pomarla salamu vine fara instructiuni. Cum e la Bucuresti? Va place metrou? Sau v-a fost frica sa puneti picioru pe “scarile magice”?

5. Olimpiada oamenilor obisnuiti. N-are nimic interesant sau amuzant. E ca o emisiune despre copaci. Cui ii pasa? Sau despre temperatura pietrelor pe glob. Statistici despre pietre. Fad.

6. Reclamele la Sensodine cu parasutele alea care se vor medici stomatologi. Una are nasu galben si sper sa fie semn de tumoare. Cealalta are negi pe fata. Nu se face la tv. Plus ca habar n-au sa vorbeasca. Sunt exact replici de genu: “Sensibilitatea dentara e atuncia cand te doare dintii”. Iar executia e infecta. Nu e nici profesional filmata, da nici nu da impresia de “casual” sau “home video”. Nu e deloc personal. Pare doar ca e filmata de un operator cretin si spasmodic (care saracu banuiesc ca n-are nici o vina, adevaratul retardat fiind regizorul).

va urma.